Arhivă pentru iulie, 2008

Massive Attack e back on :p

Yay yay yay, thank you very much baby :P :P :P

Either way, Win or Lose,
When you’re born into trouble,
You live the blues,
I’ve been thinking about you, baby.
See it almost makes me crazy…

(by Andreea)

No comment »

la mare,la soare…

…azi plec la mareeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee.pam pam:-p

(by ADelina)

No comment »

Azi…

…m-am uitat la Love Story si la The Butterfly Effect…si starea mea “sensibila” dupa cum zicea pelinel se accentueaza :P

(by Adelina)

No comment »

Have I told you lately by Rod Stewart

Have I told you lately that I love you?
Have I told you there’s no one else above you?
Fill my heart with gladness, take away all my sadness,
Ease my troubles, that’s what you do.

For the morning sun in all it’s glory,
Meets the day with hope and comfort too,
You fill my life with laughter, somehow you make it better,
Ease my troubles, that’s what you do.

There’s a love less defined,
And its yours and its mine,
Like the sun.
And at the end of the day,
We should give thanks and pray,
To the one, to the one.

Have I told you lately that I love you?
Have I told you there’s no one else above you?
Fill my heart with gladness, take away all my sadness,
Ease my troubles, that’s what you do.
There’s a love less defined,
And its yours and its mine,
Like the sun.
And at the end of the day,
We should give thanks and pray,
To the one, to the one.

Have I told you lately that I love you?
Have I told you there’s no one else above you?
Fill my heart with gladness, take away all my sadness,
Ease my troubles, that’s what you do.

Take away all my sadness, fill my life with gladness,
Ease my troubles, that’s what you do.

Take away all my sadness, fill my life with gladness,
Ease my troubles, that’s what you do.

(by Adelina)

No comment »

Chiar daca…

…asta e melodia pe care am tot ascultat-o azi.de zeci de ori…si mi-a trezit o pofta imensa sa scriu cate ceva despre iubire :P

Ce este iubirea? Nu stiu. Va pot spune ce NU este, in viziunea mea, sentimentul de iubire. Nu este banalitatea cu care abordam greutatile vietii . Nu este monotonia unei relatii “de imagine”. Nu este sentimentul de satisfactie pe care ti-l da o partida de sex cu o persoana foarte atragatoare. Este ceva mult mai semnificativ. Este o lupta continua cu propria persoana. Iar cei ce nu sunt dispusi sa isi ignore orgoliul si sa accepte existenta sentimentelor profunde, nu vor fi niciodata capabili sa iubeasca in adevaratul sens al cuvantului. Dar, la urma urmei, iubirea este un risc si nu o obligatie. . .
Bineinteles ca a iubi nu inseamna doar a avea incredere in persoana respectiva. Iubirea implica atractie fizica, certuri, conversatii interesante pentru amandoi , incapatanari, compromisuri si multe, multe altele. Un singur lucru absent, un singur moment de nesiguranta duce la destramarea relatiei. Eu consider iubirea ca un lant ce leaga acele doua persoane. E nevoie de o singura veriga slaba pentru ca povestea de dragoste sa se incheie. Dificultatea mentinerii unei relatii de iubire si suferinta provocata de inevitabila despartire sunt, probabil, principalele motive pentru care lumea se fereste de acest sentiment. Prea putine persoane sunt dispuse sa se expuna posibilitatii de a fi ranite, neavand nici o garantie ca riscul pe care si-l asuma va fi rasplatit.

Cand putem spune sigur ca am devenit adulti? Cand viata a intrat intr-o monotonie absurda? Cand singurele bucurii vin in weekend? Cand ni se spune ce sa facem si cum sa facem? Viata mai are multe mistere pentru mine, multe esecuri si reusite, dar sunt tanara, am timp sa invat . . . In final sunt sigura ca voi fi mandra de ce am realizat . . . Asa cum vom fi toti . . .

(by Adelina)

No comment »

cat de mult imi place postul asta:-p…si nici macar nu stiu ce minte sclipitoare de mascul l-a creat

E dimineata . Patul e pustiu si tu nu esti de gasit . Te caut panicat in chinul memoriilor pana te gasesc , departe , intr-o lume diferita de a mea . Cadourile stau nedeschise , internetul nu-mi zice nimic , telefonul a uitat sa mai sune . Realizez ca totul a fost un vis , un vis real , dar extrem de dureros . In nostalgia momentului , gasesc o foaie cu scrisul tau . Fata mi se lumineaza , inima imi bate cu putere asemenea unui baietel in prima zi de scoala . Citesc cu un zambet satisfacator pe buze , un zambet melancolic , dar deprimant . E o scrisoare de la tine , de pe vremea cand iubirea inca ne ghida viata , cand sarutul devenise un gest de recunoastere a relatiei noastre . Parcurg cu teama randurile , imaginandu-mi ca nu se va termina niciodata . Se sfarseste cu “Te voi iubi mereu” . Inspir adanc , ridic ochii in speranta ca apari in fata mea , inocenta cum erai , inconjurata de linistea fulgilor de nea . Totul e in zadar. . .Totul e pierdut. . .Inchid ochii si zambetul dispare. . .Ai plecat. . .

Va trece o zi si ma voi trezi intr-o lume complet straina de a mea . O lume plina de egoism , inutilitate si nesiguranta . Ma voi trezi intr-un infinit de cugetari , de regrete si de amintiri dureroase , fiecare incercand sa imi dea lovitura decisiva , sa ma tina in corzi pana cand ma voi da batut si voi accepta iminenta prabusire interioara .

Va trece o saptamana si sentimentele mele se vor transforma in panica , nimicind orice legatura , orice fir care ma lega de realitatea vietii noastre . Incertitudinea prezentei tale imi va marginaliza simpla existenta si imi va indeparta bucuria trairii lasand in urma ei pustietatea sufletului strabatut de sabii otravite .

Va trece o luna si furia deznodamantului creat de tine va devora amintirile noastre frumoase , inlocuindu-le cu cele de mult impinse intr-un colt intunecat al subconstientului . Durerea nu mai exista . Regretul nu mai exista . Exista doar o flacara interioara care ma obliga sa strig , sa lovesc , sa distrug tot ce am realizat impreuna . Trecutul meu nu te mai vrea . Trecutul meu te gaseste vinovata pentru tot . Nervii imi intuneca gandirea si ma transforma intr-o alta persoana . Un alt inceput .

Va trece un an si tu nu te vei regasi printre momentele mele minunate . Tu nu te vei regasi printre amintirile mele , printre visele mele , printre inchipuirile mele . Viata va alea un alt drum , un drum pe care nici tu , nici noi nu mai existam . Vom fi doar o pata de cerneala invizibila pe un document important . Prezentul te-a format , trecutul te-a sters . Si totusi. . .

Va trece o secunda si gandul meu tot la tine va fi. . .

(by ADelina)

No comment »

MM

“Nu am incercat niciodata sa pacalesc pe nimeni. I-am lasat pe ceilalti sa creada despre mine ce vor. S-au pacalit singuri. Nici macar nu s-au deranjat sa afle cine sunt. In schimb au facut din mine un personaj. Are rost sa ma impotrivesc? E limpede ca au iubit pe altcineva in locul meu. E pierderea lor. Pentru mine e suficient ca si-au macinat mintea cu toata povestea asta. Chiar numai si pentru atat sunt mai buna decat ei.”
(Marilyn Monroe)

No comment »

I wanna fly away yeah yeah yeaaaaaaah

Eu am fost sambata sa-l vad pe Lenny :P care a fost neasteptat de tare, in ciuda: Hello Hungary!!! A dres-o el pana la urma. A cantat omu’ 2 ore jumate, a intrat in public a dat mana cu jumatate din oamenii de pe gazonul A si din tribuna 1, s-a urcat pana sus la tribuna presei…ma rog, pe tribuna presei. Ploaia ne-a dat batai de cap dar cum am ajuns pe stadion, pe la 7 asa, s-a oprit si a iesit soarele. Multa lume pestrita venita sa-l vada pe Lenny…de la rockeri la oameni in varsta, s-au distrat toti dupa prima ora de concert cand in sfarsit au inceput melodiile vechi si cunoscute :P Trupa sa de instrumentisti foarte buna. In special Vanderbilt Jr. de la tobe =)) si chitaristul care zici ca se curentase inainte de concert :))

Melodia mea favorita…mi se pare plina de energie!! Fly Away woohoooooo

(by Andreea)

No comment »

Good mornin’ sunshine :D

Ahhhhhh cata buna dispozitie si veselie…nu, nu in jurul meu…la mine :P

(by Adelina)

No comment »

altfel

Trebuie sa-mi notez undeva adanc, in mintea mea, sa nu ma mai inversunez ca nu iese nimic bun din asta. Pentru ca am tendinta sa persereverez in prostie cand este vorba de lucruri care nu-s deloc bune pentru mine, care nu ar trebui sa fie in viata mea. Dar ce conteaza asta, eu merg inainte, infrunt viscol, furtuna, grindina, sar garduri si escaladez acoperisuri din tigla complicata pentru ca la un moment dat sa raman in aer, cu o privire nedumerita, “oare de ce m-am zbatut atata vreme cand e clar ca nu are sens?” Poate pentru ca in mine zace un cavaler cu platosa de otel si sabie pe care uneori o lustruieste cu creta albastra, care este programat genetic sa salveze. Nu conteaza ce, important este sa dea “save as”.

(by A)

Comentarii (1) »